Liga Studenților (LS IAȘI) propune Ministerului Educației Naționale (MEN), Consiliului Național al Rectorilor (CNR) și universităților românești o serie de măsuri punctuale, în urma unei consultări realizate cu studenţii și cadrele didactice la nivelul universităţilor ieşene, în vederea decongestionării activității didactice și de cercetare, suspendate pe fondul stării de urgență. Pe viitor, Liga solicită MEN și CNR să se consulte cu toți actorii interesați, nu doar cu cei „agreați”, studenții considerând măsurile și propunerile Ministerului în materie de învățământ superior drept „slabe” și „dezamăgitoare”.

Totodată, organizația se opune complet inițiativelor absurde de echivalare a examenului de Bacalaureat cu media anilor de liceu, precum și adoptării proiectului de lege BP 167/2020 prin care se urmărește interzicerea majorării taxelor universitare, acesta încălcând autonomia universitară, şi avertizează asupra faptului că măsurile propuse de decidenţi nu trebuie să încalce drepturile şi libertăţile constituţionale şi nici să submineze economia sau bunul mers al treburilor publice.

În momentul de față au trecut cel puțin patru săptămâni de când majoritatea universităților și-au suspendat activitatea didactică cu studenții, urmând ca, de principiu, până la 15 mai, să continue această suspendare, pe fondul stării de urgență. Din totalul general de 14 săptămâni cât are semestrul în curs, de regulă, mai rămân doar două săptămâni pentru desfășurarea activității didactice după ieșirea din starea de urgență la jumătatea lunii mai.

Pe fondul acestor condiții, activitatea didactică s-a mutat în spațiul on-line, însă în mod deficitar. Astfel, se evidențiază cel puțin două categorii de risc major în rândul studenților.

Prima este reprezentată de cei care doresc să abandoneze studiile universitare, pe fondul suspendării de facto a activității didactice pentru un întreg semestru și faptului că, în realitate, există un număr considerabil de cadre didactice care refuză să susțină cursuri și seminarii on-line, îndemnând studenții, în mod iresponsabil, să considere această perioadă drept una de „vacanță”. Studenților li se inspiră astfel sentimentul puternic că „fac facultate degeaba” sau că „plătesc taxe degeaba”.

A doua categorie de risc major este reprezentată de studenții care fie nu au acces la tehnologie (laptop, tabletă, smartphone etc.) sau nu au o conexiune stabilă la internet, fie sunt angrenați în activități agricole și gospodărești în mediul rural și nu pot fi prezenți la activitățile didactice on-line și sunt lipsiți de acces la acestea prin susținerea lor de către profesori printr-o aplicație sau printr-un serviciu care nu permite înregistrarea și publicarea lor ulterioară. De asemenea, trebuie înțeles că pentru unii studenți mediul „de acasă” poate fi unul stresant și total neprielnic pentru continuarea procesului educațional.

Printre problemele și temerile majore ridicate de către studenți, dar și de către unii profesori, se numără: accesul la cursuri/seminare prin înregistrarea și publicarea lor pentru a fi accesate ulterior, suprasolicitarea studenților cu „teme” în locul seminarelor, modalitățile de susținere a examenelor și a lucrărilor de licență/masterat, menținerea calității actului educațional. Liga Studenților (LS IAȘI) a identificat următoarele soluții:

 

I. Activitatea didactică:

  1. Universitățile trebuie să își dezvolte capacitatea instituțională de a oferi cadrelor didactice suportul tehnic (aparatură și consiliere) în vederea realizării on-line a cursurilor, seminarelor și laboratoarelor.
  2. Cursurile, seminarele şi laboratoarele trebuie să fie înregistrate şi publicate pe platforme on-line, fie cu acces deschis (public), fie cu acces limitat, doar pentru studenţii care le urmează; prin utilizarea de aplicaţii care permit urmărirea cursurilor sau a seminarelor exclusiv în timp real (live), cum sunt whatsapp sau skype, fără ca acestea să fie înregistrare, se aduce o gravă atingere dreptului la educaţie al studenţilor care fie nu au tehnologia necesară sau o conexiune stabilă la internet pentru a participa live, fie care sunt angrenaţi în alte activităţi (serviciu, voluntariat, munci agricole etc.) sau sunt în carantină. De asemenea, profesorii îşi vor stabili, la cererea studenţilor, sesiuni on-line de consultaţii şi întrebări.
  3. Eliminarea obligativităţii prezenţei studenţilor la activităţile didactice on-line, având în vedere lipsa de acces la tehnologie, a unei conexiuni stabile la internet etc.; înregistrarea şi redarea lor de către studenţi, când au ei posibilitatea, va asigura diseminarea informației și a materiei;
  4. Trebuie evitate aplicaţiile care prezintă riscuri de securitate cibernetică, precum Zoom;
  5. Dacă în desfășurarea activității on-line trebuie să se aleagă, din varii motive, între cursuri și seminare, să se aleagă seminarele, dar să se organizeze în mod obligatoriu cursuri speciale cu rol recuperativ sau pentru întrebări (cu particiapre facultativă), măcar în perioada de presesiune;
  6. Strict la cererea studenților, după ieșirea din starea de urgență și relaxarea măsurilor de distanțare socială, să se organizeze seminarii și cursuri comasate, în vederea recuperării materiei; eventual, tot la cererea studenților care nu sunt în an terminal, să se organizeze astfel de cursuri suplimentare în anul universitar următor.
  7. Profesorii să nu exagereze cu „teme pentru acasă” pentru a compensa lipsa activității didactice on-line, întrucât pentru mulți studenți volumul de muncă actual afarent procesului educațional este cu mult mai mare decât cel anterior suspendării activității didactice.
  8. Referatele să fie bazate exclusiv pe surse disponibile on-line, articole științifice din baze de date cu acces liber sau pe surse oferite de către cadrele didactice. Din păcate, există profesori care abuzează, solicitându-le studenților să achiziționeze cărțile de care aceștia au nevoie.
  9. Includerea de cursuri și ateliere de inițiere în redactarea unei lucrări științifice (referat, articol, lucrare de licență etc.) și utilizarea aparatului critic, având în vedere că acestea nu se realizează în mod uniform la toate programele de studii.
  10. Recuperarea activității de practică să se realizeze pe parcursul verii, cel puţin pentru anii terminali, dar să se faciliteze și posibilitatea echivalării practicii prin identificarea unor oportunități alternative (ex. pentru studenții la asistență socială, medicină ș.a.m.d. să se echivaleze cu activitatea de voluntariat pe perioada stării de urgență, pentru anumite specializări să se poată realiza și de la distanță prin distribuirea unor sarcini realizabile folosind laptopul personal, pentru studenții la biologie, chimie sau biochimie să se poată realiza în laboratoare PCR sau de analize etc.);
  11. Orele de educație fizică și sport să fie recuperate prin comasare după încheierea stării de urgență și să se ofere o „amnistie” studenților în ceea ce privește notarea. Să se interzică filmarea de către cadrele didactice de sport a activitatii sportive a studenților desfășurate „la domiciliu” și trimiterea de filme de către studenți în timp ce desfășoară activități sportive în izolare, având în vedere că se încalcă dreptul acestora la imagine și viață privată, iar unele cadre didactice pot profita de acest lucru într-o manieră aluziv sexuală.
  12. Să se introducă sisteme de evaluare a cadrelor didactice de către studenți bazate pe platforme on-line, cu generarea rezultatelor în timp real și în mod public, prin care să fie evaluată prestația cadrelor didactice, în acord cu prevederile art. 303 alin. (2) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 și art. 11 alin. (1) lit. i) din OMECTS 3666/2012. Introducerea unui sistem eficient de evaluare a prestației cadrelor didactice este esențial pentru a putea contabiliza capacitatea universităților de a-și desfășura activitatea didactică în condițiile pricinuite de starea de urgență.

 

II. Promovare, examene, finalizarea studiilor și admiterea în profesie:

  1. În vederea menținerii calității actului educațional și a responsabilizării studenților, ar fi mai bine dacă s-ar modifica structura materiei necesare pentru examen și modalitatea de evaluare decât să se reducă numărul de credite necesare pentru promovarea anului universitar. În caz contrar, prin reducerea numărului de credite necesare, s-ar descuraja promovarea examenelor, iar anul universitar următor ar crește rata abandonului universitar.
  2. În situația în care nu vor putea fi organizate examenele în mod normal, acestea să fie înlocuite cu examene orale on-line și/sau cu lucrări practice, ori referate;
  3. Să nu se mai abuzeze de examene de tip grilă, întrucât sunt limitate din punct de vedere al cunoștințelor și capacităților care pot fi evaluate, iar dacă se mențin să aibă o singură variantă corectă de răspuns. Testele grilă, în special cele cu variante multiple, determină studenții să învețe mecanic („să tocească”) și nu să deprindă cunoștințe și abilități reale.
  4. Să se organizeze cel puțin două sesiuni de restanțe pe an universitar, în special în cadrul universităților de medicină și farmacie unde nu există decât o singură sesiune de acest tip.
  5. Să ofere studenților în an terminal posibilitatea de a susține examenele de finalizare a studiilor în sesiunea dedicată pentru studenții Erasmus (care are loc, în general, în luna septembrie).
  6. În ceea ce priveşte examenele de finalizare a studiilor de licenţă trebuie să fie eliminată proba de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate (care, de obicei, constă într-un test tip grilă sau o evaluare orală cu subiecte pe bilete prin tragere la sorţi) și să fie menținută doar proba de prezentare și susținere a lucrării de licență / proiectului de diplomă (modificarea prin ordin de ministru a prevederilor art. 13 din OMENCŞ nr. 6125/2016). La finalul studiilor de licență fiecare student trebuie să fie capabil să realizeze o lucrare originală de cercetare sau măcar o sinteză de literatură, nu să reproducă în mod mecanic noțiuni și informații, care au fost deja evaluate pe parcursul anilor de studiu.
  7. Dacă este necesar, susţinerea lucrărilor de licenţă şi masterat sau a proiectelor de diplomă să fie predate şi susţinute on-line, în faţa comisiei, iar susținerile să fie înregistrate și arhivate; în situaţia în care nu se amână susţinerea examenelor de finalizare a studiilor de licenţă şi de masterat, să se organizeze o sesiune specială, precum cea pentru studenţii erasmus, în luna septembrie;
  8. În situaţia în care se decide susţinerea examenelor de finalizare a studiilor şi, implicit, susţinerea sesiunii de examene şi a examenelor restante, în luna iulie sau august, să se ofere posibilitatea ca acestea să poată fi susţinute de către orice student, la alegere, inclusiv în sesiunea din luna septembrie (sau devansat în octombrie), când are loc sesiunea de finalizare a studiilor pentru studenţii erasmus SAU să se organizeze o sesiune specială în toamnă, pentru susţinerea examenelor ordinare şi restante.
  9. Amânarea examenelor de intrare în profesie, cu cel puțin două săptămâni, de către autorităţile competente și adaptarea programei de examinare: titularizare (Ministerul Educației Naționale), examenul de rezidenţiat (Ministerul Sănătăţii), examenul de intrare în barou (Uniunea Naţională a Barourilor din România), examenul de admitere la INM – Institutul Naţional al Magistraturii (Consiliul Superior al Magistraturii) etc.

 

III. Doctoranzi și activitatea de cercetare: 

  1. Suspendarea termenelor pentru îndeplinirea obligaţiilor de cercetare ale doctoranzilor (susţineri de proiecte, referate etc.) şi amânarea susţinerii publice a tezelor de doctorat, având în vedere suspendarea generală a tuturor termenelor de decădere, conform art. 41 din decretul prezidenţial de instituire a stării de urgenţă, precum şi faptul că toate instituţiile necesare continuării activităţii de cercetare sunt închise (biblioteci, arhive, institute, laboratoare etc.);
  2. Bibliotecile central universitare și bibliotecile județene trebuie să își redeschidă punctele principale de împrumut de carte, cu program redus și cu respectarea tuturor normelor de protecție specifice acestei perioade.
  3. Activităţile de cercetare ale cadrelor didactice şi ale cercetărilor din institutii, în special în domeniul ştiințelor umaniste şi sociale, să se poată desfăşura şi de la domiciliu;

 

IV. Taxe și beneficii sociale pentru studenți:

  1. Amânarea plăţii taxelor şi „păsuirea” studenţilor aflaţi în situaţie de exmatriculare pentru neîndeplinirea obligaţiilor didactice sau care, aparent, nu sunt înscriși la cursuri din motiv de neachitare a taxelor, deși aceștia le frecventează;
  2. Introducerea împărțirii situației buget-taxă pe semestru, în acord cu legislația națională și cu principiile sistemului european de credite transferabile (ECTS).
  3. Garantarea studenților etnici români a dreptului de a cumula bursa de etnic cu bursele de merit/studiu și cu bursele de performanță.
  4. Criteriile de acordare a beneficiilor sociale (bani pentru PC, laptop etc. sau burse) trebuie să fie clare și să prevină abuzurile sau cazurile de înșelăciune și fals, iar de asemenea să cuprindă și condiții minimale de performanţă academică (punctaj sau nr. de credite).
  5. În cadrul programelor de achiziționare de PC-uri, laptopuri sau tablete să se ofere vouchere nominale, pe bază de contract, prin care studentul să fie condiționat să nu înstrăineze bunurile cel puțin pe perioada desfășurării ciclului de studii. Altfel, toate aceste programe de sprijin vor fi doar niște afaceri, care nu își vor atinge nicicum scopul generos declarat de a ajuta tinerii fără resurse financiare și fără acces la tehnologie.
  6. Universitățile ar putea garanta în fața băncilor credite flexibile fără dobândă pentru studenți în vederea achiziționării de laptopuri, materiale de cercetare, cărți etc.
  7. Balanțele de venituri și cheltuieli pentru toate căminele, dar mai ales pentru cele unde sunt cazați în continuare studenți, să fie făcute publice, având în vedere că subvențiile se primesc în continuare pentru toți studenții, iar universitățile nu pot obține profit din activitatea de cămine-cantine.

 

De asemenea, Liga Studenților (LS IAȘI) se opune adoptării proiectului de lege BP 167/2020 prin care se urmărește interzicerea majorării taxelor universitare, acesta încălcând autonomia universitară, garantată de art. 32 alin. 6 din Constituția României. Prin proiect se urmărește plafonarea taxelor universitare pentru anul în curs (care oricum nu pot fi modificate, întrucât s-ar interveni într-un contract aflat în desfășurare) și pentru anul universitar următor.

Stabilirea taxelor universitare este o competență exclusivă a Senatului universitar și o componentă esențială a autonomiei academice. Prin lege pot fi impuse restricții doar cu privire la modalitatea de stabilire a taxelor. De asemenea, se poate interzice indexarea taxelor cu rata inflației (întrucât reprezintă o modalitate de actualizare a creanței). Cu toate acestea, organizația recomandă universităților să nu adopte modificări nejustificate și nefundamentate ale taxelor de școlarizare sau a altor taxe, întrucât acestea pot fi anulate în justiție.

Pe parcursul stării de urgență, în afara suspendării activității didactice pe fondul restricționării adunărilor și evenimentelor, autonomia universitară nu este, nu poate fi și nici nu trebuie restrânsă, întrucât o astfel de măsură nu ajută la combaterea răspândirii virusului și ar fi atât o încălcare a normelor constituționale, cât și a prevederilor legale din decretul prezidențial pentru instituirea stării de urgență.

 

„Ne-am fi așteptat ca în urma consultărilor purtate de către Ministerului Educației Naționale cu actorii implicați în învățământul superior să vedem anumite propuneri și recomandări punctuale, dincolo de posibilitatea de a susține on-line examenele ordinare sau cele de finalizarea a studiilor. Suntem dezamăgiți de prestația slabă a secretarului de stat Gigel Paraschiv și de rezultatul consultărilor purtate cu federațiile studențești, mai ales că cel puțin una dintre acestea a încercat în mod constant să blocheze accesul altor actori educaționali la discuțiile cu Ministerul Educației. Existau mult mai multe soluții care puteau fi propuse, însă mulți actori educaționali care le-ar fi putut propune au fost ignorați.

De-a lungul timpului cadrele didactice au fugit permanent de înregistrarea cursurilor și publicarea lor într-un spațiu digital (online) cu acces restrâns sau cu acces public, dar acum, în acest context extraordinar, devine o obligaţie morală şi didactică pentru a putea fi continuat în mod eficient procesul educaţional.

Trebuie recunoscută realitatea că școala sau facultatea on-line nu este același lucru cu educația realizată prin contact uman direct și că, de fapt, în spatele aparentei tehnologizări a educației se ascunde un fiasco pedagogic în care atât profesorii, cât și elevii sau studenții, pierd controlul asupra actului educațional. Adevărul este că materia predată pe perioada stării de urgență nu a fost parcursă corespunzător, ci mai mult de formă. Tocmai de ceea, în urma consultărilor realizate, publicăm aceste propuneri care nădăjduim să vină în special în sprijinul studenților, dar și al cadrelor didactice și de cercetare, precum și al persoanelor care ocupă funcții manageriale în sistemul de învățământ superior, pentru depășirea acestei perioade fără compromisuri, ci poate chiar cu câștiguri, în ceea ce privește calitatea educației.” a declarat Diana-Alexandra Cristea, președinte Liga Studenților (LS IAȘI).